Munca în frig: ce obligații are angajatorul iarna și ce drepturi ai când temperaturile scad

Odată cu primele dimineți geroase revine și întrebarea de pe șantiere, din depozite și din curțile fabricilor: până la ce temperatură se mai lucrează afară? Munca în frig nu este doar incomodă. Scade dexteritatea, crește riscul de accidente și poate agrava afecțiuni cardiovasculare sau respiratorii. Din acest motiv, legislația din România impune angajatorilor obligații concrete atunci când temperaturile scad sub anumite limite.

În acest articol afli ce prevede legea pentru perioadele cu temperaturi scăzute, ce trebuie să-ți asigure angajatorul, ce riscuri medicale apar și cum te protejezi.

Ce spune legea despre munca în frig

Principalul act normativ este OUG nr. 99/2000 privind măsurile care pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor încadrate în muncă, împreună cu normele de aplicare aprobate prin HG nr. 580/2000. La acestea se adaugă obligațiile generale din Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, potrivit căreia angajatorul trebuie să asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă.

Când este considerată temperatura extremă pe timp de iarnă

Pentru sezonul rece, legea consideră temperaturi extreme valorile sub -10°C. Sunt incluse și temperaturile care, din cauza umidității ridicate sau a vântului, pot fi resimțite la acest nivel. Valorile se raportează la datele comunicate de Administrația Națională de Meteorologie.

Chiar și la temperaturi de câteva grade sub zero, vântul și umezeala pot face ca munca în frig să fie resimțită mult mai sever. Din acest motiv, evaluarea riscurilor ar trebui să țină cont de condițiile reale din teren, nu doar de valoarea afișată pe termometru.

Ce trebuie să asigure angajatorul pe timp de frig

În perioadele cu temperaturi scăzute extreme, angajatorii care desfășoară activități în aer liber trebuie să aplice măsuri minime pentru protecția salariaților, printre care:

• ceai fierbinte, în cantitate de 0,5–1 litru pe persoană pe schimb;
• echipament individual de protecție adecvat frigului: îmbrăcăminte termoizolantă, mănuși, încălțăminte impermeabilă și antiderapantă, căciulă sau cagulă sub cască;
• spații amenajate pentru încălzire, unde lucrătorii să se poată adăposti și încălzi;
• alternarea efortului dinamic cu cel static;
• alternarea perioadelor de lucru cu perioade de repaus în spații încălzite.

Ce se întâmplă dacă angajatorul nu poate asigura aceste măsuri

Dacă angajatorul nu poate asigura condițiile minime, legea prevede, de comun acord cu sindicatele sau cu reprezentanții salariaților, măsuri precum:

• reducerea duratei zilei de lucru;
• eșalonarea programului, astfel încât munca să se desfășoare în intervalele mai puțin reci ale zilei;
• întreruperea colectivă a lucrului, cu asigurarea continuității activității acolo unde procesul tehnologic nu poate fi oprit.

Modul de recuperare a timpului nelucrat se stabilește tot prin acord între angajator și reprezentanții salariaților. Este important ca aceste reguli să fie prevăzute din timp în regulamentul intern sau în contractul colectiv, nu improvizate în prima zi de ger.

Munca în frig în spații închise: birouri, hale și depozite

Nu doar lucrătorii din aer liber sunt afectați. Cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă (HG nr. 1091/2006) prevăd că temperatura din încăperi trebuie să fie adecvată organismului uman în timpul programului, ținând cont de metodele de lucru și de efortul fizic depus. Sunt vizate în special:

• halele de producție și depozitele neîncălzite sau cu uși deschise frecvent pentru încărcare și descărcare;
• depozitele frigorifice și camerele de congelare, unde frigul este permanent și reprezintă un risc profesional. Aici sunt necesare echipament special, pauze regulate în spații calde și supraveghere medicală specifică;
• birourile cu încălzire insuficientă sau cu curenți de aer.

Sectoarele în care munca în frig este cea mai riscantă

• construcții și lucrări de infrastructură;
• curierat, livrări și transport;
• pază și protecție;
• agricultură, silvicultură și zootehnie;
• salubritate și deszăpezire;
• logistică, depozite și industria alimentară, cu spații frigorifice;
• comerț stradal și piețe.

Riscurile medicale ale muncii în frig

Expunerea prelungită la temperaturi scăzute afectează organismul în mai multe feluri:

• hipotermia: scăderea temperaturii corpului sub 35°C, cu frisoane intense, confuzie și somnolență. Este o urgență medicală;
• degerăturile: afectează mai ales degetele, nasul și urechile;
• agravarea bolilor cardiovasculare: frigul produce vasoconstricție și crește tensiunea arterială, iar efortul fizic în frig poate declanșa crize de angină la persoanele predispuse;
• probleme respiratorii: aerul rece poate provoca bronhospasm la persoanele cu astm sau BPOC;
• sindromul Raynaud și amorțeala mâinilor, mai ales la cei care lucrează și cu unelte vibratoare;
• dureri musculare și articulare și un risc mai mare de întinderi musculare;
• accidente de muncă: alunecări pe gheață, dexteritate scăzută, reacții mai lente.

Sezonul rece înseamnă și mai multe viroze. Citește ghidul nostru despre gripa și virozele la locul de muncă. Dacă totuși se produce un incident, vezi ce trebuie făcut în articolul despre accidentul de muncă.

Semnele hipotermiei și ale degerăturilor: ce faci pe loc

Semne de alarmă: tremurat puternic care apoi încetează, vorbire neclară, stângăcie, confuzie, somnolență, piele palidă sau cenușie, zone de piele albe, tari și fără sensibilitate.

Primul ajutor:

1. mută persoana într-un spațiu cald și adăpostit;
2. îndepărtează hainele ude și învelește persoana în pături uscate;
3. oferă băuturi calde, fără alcool, doar dacă persoana este conștientă și poate înghiți;
4. nu freca zonele degerate și nu le încălzi direct la foc sau la calorifer;
5. sună la 112 dacă apar confuzie, somnolență, pierderea cunoștinței sau dacă degerăturile sunt extinse.

Rolul medicinei muncii în munca în frig

Munca în frig este un factor de risc profesional care trebuie inclus în evaluarea riscurilor și în fișa postului. Pe baza acesteia, medicul de medicina muncii:

• stabilește investigațiile necesare la angajare și la controlul periodic, de exemplu tensiune arterială, EKG și spirometrie. Vezi și articolul despre investigațiile pentru condiții speciale de muncă;
• identifică angajații vulnerabili: persoane cu boli cardiovasculare, astm, diabet, afecțiuni reumatologice sau circulatorii;
• poate emite o fișă de aptitudine „apt condiționat”, cu recomandări precum evitarea expunerii prelungite la frig sau pauze mai dese;
• recomandă angajatorului măsuri de prevenție înainte de venirea sezonului rece.

Pentru angajații cu afecțiuni cronice, colaborarea dintre medicul de medicina muncii și medicul de familie este esențială. Detalii găsești în articolul despre angajații cu boli cronice.

Ce drepturi ai ca angajat la munca în frig

• să primești echipament de protecție adecvat, gratuit;
• să beneficiezi de ceai cald, pauze și spații de încălzire în perioadele cu temperaturi extreme;
• să fii informat asupra riscurilor și a măsurilor de protecție;
• legea securității și sănătății în muncă prevede că lucrătorul care, în caz de pericol grav și imediat, își părăsește locul de muncă sau zona periculoasă nu poate fi dezavantajat pentru acest lucru;
• poți sesiza Inspecția Muncii dacă angajatorul nu respectă obligațiile legale.

Sfaturi practice pentru munca în frig

• Îmbracă-te în straturi: un strat interior care elimină umezeala, un strat intermediar izolant și un strat exterior care oprește vântul și apa.
• Protejează extremitățile: mănuși, șosete de schimb, căciulă. O mare parte din căldură se pierde prin cap și mâini.
• Schimbă imediat hainele ude: umezeala accelerează pierderea de căldură.
• Hidratează-te cu lichide calde: senzația de sete scade iarna, dar deshidratarea rămâne un risc.
• Evită alcoolul: dă o falsă senzație de căldură, dar crește pierderea de căldură și riscul de hipotermie.
• Mănâncă suficient: organismul consumă mai multă energie pentru a se încălzi.
• Fă pauze în spații calde și observă-ți colegii: primele semne de hipotermie sunt mai ușor de recunoscut din exterior.

Pregătește-ți echipa pentru iarnă cu Clinica Dava

Sezonul rece este momentul potrivit pentru a verifica dacă angajații care lucrează afară sau în spații reci au controlul medical la zi. La Centrul Medical Dava din sectorul 2 al Bucureștiului oferim servicii complete de medicina muncii: examene la angajare și periodice, investigații funcționale și recomandări de prevenție adaptate postului.

Vezi prețurile pentru medicina muncii sau sună la 0314.344.395 pentru o ofertă pentru firma ta.

Întrebări frecvente despre munca în frig

La ce temperatură se oprește lucrul afară iarna?

Legea nu impune oprirea automată a lucrului la o anumită temperatură. Sub -10°C, sau la temperaturi resimțite astfel din cauza vântului și umidității, angajatorul trebuie să asigure măsuri de protecție. Dacă nu le poate asigura, programul se reduce, se eșalonează sau lucrul se întrerupe, de comun acord cu reprezentanții salariaților.

Ce trebuie să primesc de la angajator când e ger?

Ceai fierbinte (0,5–1 litru pe persoană pe schimb), echipament de protecție adecvat, acces la spații de încălzire și pauze în spații încălzite.

Care este temperatura minimă într-un birou?

Legislația prevede ca temperatura din spațiile de lucru să fie adecvată organismului uman, în funcție de tipul activității și de efortul fizic. Valorile concrete se stabilesc prin evaluarea riscurilor și normele interne.

Cine este mai expus la riscurile muncii în frig?

Persoanele cu boli cardiovasculare, hipertensiune, astm sau BPOC, diabet, afecțiuni circulatorii ori reumatologice, precum și lucrătorii mai în vârstă. Pentru ei, medicul de medicina muncii poate recomanda restricții.

Pot refuza să lucrez afară pe ger?

Dacă există un pericol grav și imediat pentru sănătatea ta și angajatorul nu a luat măsurile de protecție, legea te protejează dacă părăsești zona periculoasă. Anunță imediat conducătorul locului de muncă și, dacă situația persistă, sesizează inspectoratul teritorial de muncă.

Informațiile din acest articol au caracter general și reflectă legislația în vigoare la data publicării. Pentru situații concrete, consultă inspectoratul teritorial de muncă, un specialist în securitate și sănătate în muncă sau medicul de medicina muncii.